De ce nu alegem simultan fericirea, trezirea şi iubirea ?
Fiindcă am fost programaţi să separăm realitatea indivizibilă şi să ne invinovăţim singuri in forul nostru interior de egoism. Fiindcă am fost conditionaţi să căutăm doar afară, ceea ce in realitate se află dintotdeauna inlauntrul nostru: izvorul fericirii, iubirii şi cunoasterii de sine.
Până la trezire nu există iubire autentică, fericire necondiţionată.
Ce fel de iubire este aceea care există intre două persoane care dorm şi doar se privesc(care-şi privesc doar umbrele, care se cunosc doar prin mijlocirea proiecţiilor, impulsurilor, de pe ecranul mental ), fără să se vadă niciodată.
Nota DM: Exerciţiul intelectual propus de Antony de Mello mai jos este menit să-i facă pe oameni să sesizeze cauza pentru care nu caută izvorul fericirii, iubirii şi cunoaşterii directe (programarea; conditionarea; virusarea; spălarea creierului), fiindcă in realitate nu există alegerea intre iubire şi fericire: iubirea autentică vine simultan cu fericirea, ele nu sunt entităţi separate decât pt mintea care analizează, separă.
Atunci când izvoreşte fericirea necondiţionată (ananda; preafericirea) suntem in acelaşi timp şi izvor de iubire şi sursa omnicunoaşterii.
Capitolul 3 din cartea Conştienţa de Anthony de Mello, S.J.
3.Despre genul benefic de egoim /On the Proper Kind of Selfishness
http://www.youtube.com/watch?v=ClRfiRsA3ik&feature=related
Primul lucru pe care vreau să-l înţelegeţi, dacă chiar vreţi să vă treziţi, este că suntem programaţi să nu vrem să ne trezim. Primul pas pentru trezire este ca dvs. să fiţi o fiinţă suficient de sinceră şi să admiteţi că este posibil să nu doriţi trezirea, chiar dacă afirmaţi explicit acest lucru.
The first thing I want you to understand, if you really want to wake up, is that you don’t want to wake up. The first step to waking up is to be honest enough to admit to yourself that you don’t like it.
Dumneavoastra nu vreti sa fiti fericit/ă. Sa facem un mic experiment ? Haideţi să-l încercam. Acesta vă va lua exact un minut. Aţi putea închide ochii în timp ce faceti asta sau aţi putea să-i păstraţi deschisi. Nu asta contează cu adevărat./ You don’t want to be happy. Want a little test? Let’s try it. It will take you exactly one minute. You could close your eyes while you’re doing it or you could keep them open. It doesn’t really matter.
Gândiţi-vă la cineva pt care aveti foarte multă din aşa numita "iubire", cineva de care sunteţi apropiat, cineva care este preţios pentru dvs., şi imaginati-vă că ii spuneţi acelei persoane in mintea dvs.: "Aş alege mai degrabă fericirea decât să te am pe tine". Vedeţi ce se întâmplă. "Aş alege mai degrabă fericirea decât să te am pe tine"./Think of someone you so called love very much, someone you’re close to, someone who is precious to you, and say to that person in your mind, “I’d rather have happiness than have you.” See what happens. “I’d rather be happy than have you.
Dacă nu aş avea de ales, nu ar exista nici o problemă cu asta, aş alege fericirea. "Câţi dintre dvs. s-au simţit egoisti cand aţi spus fraza de mai sus? Mulţi, se pare. Vedeţi cum ne-a fost programat creierul? Vedeţi cum ne-a fost condiţionat creierul pt a gândi: "Cum aş putea să fiu atât de egoist" . Dar uitaţi-vă la cine este de fapt egoist.
If I had a choice, no question about it, I’d choose happiness.”
How many of you felt selfish when you said this?
Many, it seems. See how we’ve been brainwashed? See how we’ve been brainwashed into thinking, “How could I be so selfish?” But look at who’s being selfish.
"Imaginaţi-vă doar pe cineva spunându-vă: "Cum ai putea să fi atât de egoist/ă incât să alegi fericirea in locul meu",
Nu aţi fi tentat să dati un răspuns de genul: "Scuzaţi-mă, dar cum aţi putea fi atât de egoist/ă incât să-mi ceri să te aleg pe tine mai presus de propria mea fericire ?
Just imagine somebody saying to you, “How could you be so selfish that you’d choose happiness over me?” Would you not feel like responding, “Pardon me, but how could you be so selfish that you would demand I choose you above my own happiness?!”
Claire: "In copilărie vărul meu iezuit a ţinut o sesiune de conferinţe la biserica iezuită din Milwaukee. El deschidea fiecare conferinţă cu cuvintele: "proba iubirii este sacrificiul, iar măsura iubirii este altruismul"
Antony de Mello: "Este minunat" !
Antony de Mello: "Adică vrei să te iubesc cu preţul fericirii mele?"
Claire: when I was a child my Jesuit cousin gave a retreat in the Jesuit church in Milwaukee. He opened each conference with the words:
“The test of love is sacrifice, and the gauge of love is unselfishness.”
Antony de Mello: That’s marvelous!
Antony de Mello: “Would you want me to love you at the cost of my happiness?”
Claire: "Da, răspunse ea".(tot publicul rade)
Antony de Mello: Nu este încântător ?
Antony de Mello: Nu ar fi minunat? Ea m-ar iubi cu pretul fericirii ei, eu aş iubi-o cu pretul fericirii mele, şi aşa avem atunci doi nefericiţi, nu unul...
Antony de Mello: dar ce mai contează, dacă ne "iubim"... trăiască iubirea!
Claire: “Yes,” she answered. Isn’t that delightful?
Antony de Mello: Wouldn’t that be wonderful?
Antony de Mello: She would love me at the cost of her happiness and I would love her at the cost of my happiness, and so you’ve got two unhappy people, but long live love!
vedeţi continuarea in articolul: Spiritualitatea este cel mai practic lucru din intreaga lume/ Spirituality is the most practical thing in the whole world
http://mirahorian.ning.com/group/AWAKENINGTREZIRE/forum/topics/spiritualitatea-este-cel-mai
http://reteaualiterara.ning.com/group/caleaeliberarii/forum/topics/spiritualitatea-este-cel-mai
No comments:
Post a Comment