Puterea lui Socrate

Puterea acceptarii propriei ignorante

The Power of accepting our own ignorance

Nu ne putem elibera daca nu suntem fiinte constiente de inchisoarea construita pentru noi: conditionarea care ne-a fost implantata pt ne identificarea cu mintea(cuvinte, ganduri, credinte, ceea ce cunoastem), corpul(sex, varsta, aspect, perceptii, senzatii) si cu ceea ce credem ca posedam(avere, informatii, rang, statut ori pozitie economica, sociala, politica, profesionala..).

You cannot free yourself if you are unaware of the prison built for you: your conditioned indentification with your knowledge, body and mind.

Nu doar "cunoasterea(mijlocita) inseamna putere(mijlocita, magica, instrumentala, tehnologica)", ci si recunoasterea propriei noastre ignorante. Atat timp cat credem ca stim ceva, ca urmare a proceselor de cunoastere mijlocita(in sankrita: jnana), tinem locul ocupat si suntem inchisi pentru adevarata cunoastere(nemijlocita; in sankrita: prajna) si adevarata putere(directa; divina). Acesta distinctie intre cele doua tipuri de cunoastere si de putere era cunoscuta atat de civilizatiile care ne-au precedat, cat si in traditiile spirituale autentice. Trecerea de la cunoasterea mijlocita("a privi") la cunoasterea nemijlocita ("a vedea") presupune intelegerea si acceptarea propriei noastre ignorante, drept baza sau punct de plecare pentru practica trezirii, care realizeaza golirea, deconditionarrea prin asezare in prezenta constienta.
Marele Meister Eckhart a spus foarte frumos: "Indumnezeirea nu este atinsa printr-un process de adăugare a ceva în suflet, ci printr-un proces de golire(dezvatarea; deprogramare; deconditionare, unlearning; scadere a cunoasterii orizontale sau mijlocite)."
The great Meister Eckhart said very beautifully, "God is not attained by a process of addition to anything in the soul, but by a process of subtraction."

Not only "Knowledge is Power", but also to be aware of your own ignorance.

Martin Luther King: "Pana ce nu te vezi "nimic, Dumnezeu nu poate face mare lucru din tine".

Adica, elibereaza-te din cuirasa egoului, corpului si a mintii, care nu lasa loc revarsarii gratiei divine in noi, care nu permite restabilirea vindecarii, a unitatii dintre parte si intregul omniprezent.

Aceasta era puterea lui Socrate

This was the power of Socrates

Oracolul din Delphi l-a numit pe Socrate cel mai intelept dintre greci, fiindca doar el era constient de propria sa ignoranta sa.

The Oracle of Delphi proclaimed Socrates to be the wisest man in Greece, because he alone was aware of his own ignorance

Aceasta era calea cunoasterii de sine, care conduce la adevarata cunoastere(directa) si la adevarata putere(nemijlocita),

La aceasta cunoastere si putere se refera Lao Tzu si in capitolul 33.

Mai jos este ilustrat capitolul 33

33.1. Cel ce cunoaste pe altii [cunoastere mijlocita a lumii exterioare] are eruditie [are experienta; ramane toata viata in "mica sala a inteligentei", prizonier al cunoasterii indirecte]/ He who knows others has knowledge [erudition; experience; remains a prisoner of second reality or indirect knowledge projected on the mental screen, on the wall of the cave of Socrate]
自知者明。
33.2. Doar cel ce este constient de Sine este Iluminat[doar cel ce se cunoaste intra in "marea sala luminoasa inteligentei", unde se manifesta cunoasterea nemijlocita sau "adevarata cunoastere"]./The one who is aware of himself is Enlightened [he enters mahat, the great enlightened hall of direct knowledge]
勝人者有力，
33.3. Cel ce invinge pe altii [ce impune vointa sa, altora] are forta fizica [putere mijlocita; instrumentala],/ The one who conquers others has physical force.
自勝者強。
33.4. Doar cel ce se cucereste pe Sine este cu adevarat puternic[doar cel ce-si stapaneste propriile pasiuni este unit cu forta Spiritului (Shen); devine flautul in care canta divinitatea si realizeaza accesul la adevarata putere: capacitatea directa, divina sau nemijlocita de actiune]. / The one who conquers himself is strong(is the flute in which the Divine(Shen) sings].

Lau Tzu revine in capitolul 71 asupra distinctiei dintre cunoasterea mijlocita(indirecta) si cea nemijlocita(directa).

71.1.A cunoaste(mijlocit) insemna a nu cunoaste [cel ce stie(mijlocit: simturi, procesare logica si analogica; autoritati: parinti, texte sacre, sfinti, maestri)  este constient ca nu stie nimic (intelege ca "a privi" umbrele proiectate pe ecranul mental este cu totul altceva decat "a vedea")].
71.2.Aceasta este perfectiunea [acela este superior si are adevarata cunoastere].
71.3.A nu cunoaste si a crede ca stii totul
71.4.Aceasta este eroarea [ boala; slabiciunea] comuna a oamenilor.
71.5. [Doar] cel ce intelege [ce-si da seama; este constient de] gresala [boala; slabiciunea] sa, nu mai comite greseala [eroarea; cel ce-si simte slabiciunea (devine constient de boala sa) se vindeca].
71.6.Sfantul [inteleptul] fiind constient [avand clarvedere; vazand totul] nu mai comite nici o eroare [scapa de efectele pagubitoare ale unei astfel de boli (dezordini); evita ingamfarea (trufia) si exteriorizarea].
71.7.si de aceea el evita orice eroare [teama de exteriorizare si de ingamfare il protejeaza de eroarea comuna tuturor oamenilor].

Recititi cartea lui Lao Tzu, care recomanda golirea de tot ceea ce stim(cap.11) si scaderea cunoasterii mijlocite(cap. 48) pe:
http://laotzu.ning.com

11.7. De aceea ceea ce exista (uneltele, ca si mintea) [plinul, vazutul; cunoscutul; manifestatul; You] confera avantaje[posibilitati; favorizeaza]
Therefore: the being – it thereby takes advantage,
11.8. Insa ceea ce este absent [vidul; golul; nevazutul; nemanifestatul; Wu] permite utilizarea [fara golul launtric al mintii nu se pot folosi ocaziile de iluminare si eliberare; orice intrebare(in jap.: mondo; in lb.chineza: wen-ta; 問答 wen4 da2) este o cerere de golire care este urmata de umplerea cu un raspuns; metoda mondo(lit.: intrebare/raspuns) a fost reluata si dezvoltata in aceea a koan-ului]

22.3.Cel ce se tine gol [fara preocupari, dorinte] va putea fi plin.
22.6.Cel ce imbatiseaza multe va pierde tot [multiplicitatea rataceste si risipeste forsele; studiul si eruditia aduc indoiala si amplificarea atasarii de lumea fenomenala].

27.99. Aceasta inseamna a poseda de doua ori lumina [cunoasterii].

48.1.Cel ce dedica studiului [invataturii], creste zi de zi cunostintele sale [sporeste zinic: grijile, dorintele, cautarea, ratacirea si agitatia]*.
48.2.Cel ce consacra Caii (lui Tao), diminueaza din zi in zi [ratacirea; agitatia (nelinistea sufleteasca); atasarea; perturbatiile; impurificarea]
48.3.Diminueaza si inca diminueaza [micsoreaza continuu faptuirea (agitatia; tulburarea inimii)],
48.4.Pana cand inteleptul [sfantul] ajunge sa nu mai faptuiasca [ajunge la nonactiune (Wu-Wei) in care nu ramane nimic sa nu poata faptui].
48.5.Prin nonactiune nu mai exista nimic care sa nu poata fi facut [faptuit].
48.6.De aceea prin nefaptuire [nonactiune (Wu-Wei)],
48.7.Se castiga [se cucereste] universul [lumea].

19.1.Alunga cugetarea [suprima gandirea, inteligenta, prudenta] si renunta la cunoastere [care prin experienta, eruditie si griji, te leaga de exterior si de trecut]*,
19.2.si poporul va avea de o suta de ori mai mult profit.
19.10.Alunga cunoasterea [exterioara] [experienta; eruditia; gandirea (verbala)] daca vrei sa te bucuri de o viata fara griji [fara suferinte; fara risipire in timp (trairi in trecut ori in viitor) si spatiu (exteriorizare permanenta); daca vrei sa fii una cu Tao (Calea)].

20.1. Abandoneaza cautarea [studiul; comparatia; diferentierea; nu cauta placerea (aprobarea; fructul subiectiv) renunta la acumularea experientei si cunoasterii exterioare; nu cauta eruditia] si vei fi eliberat de toate grijile [nelinistea; sperante desarte]**
20.6. Trebuie sa ne ferim de aceasta cautare exterioara [studiul; eruditia] de care si oamenii (profani) se tem [caci orice studiu este interminabil; o ratacire nesfarsita].
20.7. Dar nu ca ei cu spiritul tulbure si pierzandu-ne echilibrul mental.
20.8. Ci intelegang ca orice studiu este sterp [fara folos; nociv] si fara sfarsit [o risipire a vietii si a sanselor realizarii de sine (eliberarii)].

Patanjali incadreaza cunoasterea corecta(mijlocita)(jnana) in randul vrittis-urilor (impulsurilor; umbrelor proiectate pe peretele pesterii)[vedeti YS 1.5-11], adica in categoria fluctuatiilor mentale, care intretin gratiile inchisorii(realitatea secunda) si care trebuie eliminate, pt. a trece la cunoasterea nemijlocita(prajna)

Recunoasterea propriei ignorante este calea de deschidere si de renuntare la tot ceea ce stim prin cunoastere mijlocita("a privi"), pt a trece la starea in care se manifesta cunoasterea nemijlocita("a vedea").

Lao Tzu: 10.11. Realizezi mintea iluminata care penetreaza si intelege totul fara sa utilizeze procesele mintii profane[stie si infaptuieste totul nemijlocit ramanand in repaus absolut; mintea iluminata este ca si Tao omniprezenta, inradacinata in paradoxala "actiune fara actiune" (Wei-Wu-Wei)],
10.12. Desi pare nestiutoare si nu se foloseste de ratiune si de memorie[invatare].[Lao Tzu, cap 10]

14.17.A cunoaste ceea ce este Obarsia [taina; inceputul;originea din care s-a desfasurat totul],
14.18. Inseamna a contacta imediat [direct; experimental] punctul nodal al lui Tao

16.7.A face reintoarcerea la radacina, inseamna a te instala in seninatatea inceputului [in: calmul; repausul; linistea; tacerea primordiala]
16.8. A te instala in "seninatatea dintai" inseamna a te reintoarce la destin [ la izvorul vietii; la starea originara; inseamna a regasi ordinea (viata) odata cu pacea.]
16.9.A regasi destinul-corpul cauzal [ordinea simplitatii starii primordiale; propriei naturi a omului], inseamna a cunoaste nemijlocit constantul [invariabilul;nestramutarea; imuabilul, eternul; permanentul(Chang)]
16.10.A cunoaste nemijlocit constantul, inseamna a te Ilumina (Ming)*

Noul nivel de cunoastere conduce la un nou nivel de putere, despre care toate traditiile vorbesc, ca despre adevarata putere divina, capacitatea nemijlocita de care se bucura toate fiintele umane, care si-au regasit statutul divin..

Lao Tzu afirma in cap.47 :

47.1. Fara sa treci pragul usii[fara sa iesi din corp] **
47. 2.Se poate cunoaste [intreg] universul,
47. 3.Fara sa privesti pe fereastra fara sa folosesti ferestrele simturilor,
47. 4.Se poate vedea Calea Cerului [poti descoperi principiile ce guverneaza toate lucrurile*]
47. 5.Cu cat mergi mai departe [cu cat cauti mai mult in afara (cu cat te risipesti; te exteriorizezi)],
47. 6.Cu atat mai putin cunosti [cu atat te indepartezi de adevarata cunoastere].

Eckhart Tolle -Puterea lui "nu stiu"-1 din 2 - subtitrare RO
http://video.google.com/googleplayer.swf?docid=8027530302398191157

Eckhart Tolle -Puterea lui "nu stiu" -2 din 2 - subtitrare RO

http://video.google.com/googleplayer.swf?docid=-2156272969604426727

Pentru cei care au tradus in lb. romana aceste doua discursuri ale lui Eckhart Tolle puterea recunoasterii propriei ignorante a devenit:

"Puterea Nestiintei" adica "Puterea Ignorantei"

(o regretabila dovada de orbire din partea celor care fac eforturi laudabile pt. informare si "iesirea din matrix" pe: http://fymaaa.blogspot.com

Puterea lui "nu stiu" 1 din 2

http://www.dragoscohal.ro/tolle/tolle.html

http://fymaaa.blogspot.com/2009/02/eckhart-tolle-puterea-nestiintei.html

Puterea lui "nu stiu" din 2